clorur

Mira otros diccionarios:

• clorur — clourure m. chlorure …   Diccionari Personau e Evolutiu

• clorura — CLORURÁ, clorurez, vb. I. tranz. A efectua o clorurare. – Din fr. chlorurer. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98  clorurá vb., ind. prez. 1 sg. cloruréz, 3 sg. şi …   Dicționar Român

• clorură — CLORÚRĂ, cloruri, s.f. Sare a acidului clorhidric; combinaţie a clorului cu un element chimic sau cu o substanţă organică. ♢ Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorura mercuroasă = calomel. Clorură de var …   Dicționar Român